ce poate sa fie mai trist
decit sa ai nevoie
de o mingiere
si in jur sa fie doar desert?
ei, v-ati gindit?
ati cugetat?
ati gasit ceva?
ati inventat?
ati imaginat?
poate doar ca la rindul tau sa devii desert. nu pot decit sa sper ca macar asta nu mi s-a intimplat. dar sincer sa fiu, nu am certitudini.
v-a placut raspunsul meu?
l-ati descoperit?
care e al vostru?
cine are de oferit o mingiere?
cine are nevoie de una?
raspundeti, raspundeti,
pina devenim cu totii desert.
camila e mult mai norocoasa.
poate e mai trist cand nu mai astepti mangaieri. cand stii ca le poti avea, dar ti le interzici..
RăspundețiȘtergereCe poate fi mai trist decat sa ai nevoie de o mangaiere si sa nu fie nimeni in jur sa ti-o ofere ? Sa privesti pe cineva care sufera de o boala si sa fii incapabil sa-l ajuti .
RăspundețiȘtergereNu vreau sa stric o frumoasa zi de sambata cu ganduri sumbre asa ca revin la situatia din postarea ta din care eu vad cale de scapare .
Am fost in desert.M-am pierdut de convoi si am ramas prada arsitei.Nu era nici tipenie de om in jur .Eram doar eu cu gandurile mele in delir si riscam sa devin totuna cu desertul . Stiam formula salvatoare (am vazut ca o foloseste si Satya )- ,,Doamne ajuta " si nu strigata ,nici macar soptita ,ci spusa in gand .Dar n-am facut nici macar atat .
Mi-am amintit aici de postarea ta :
"spun rugaciuni
___sau macar
gindesc rugaciuni
___sau macar
vreau sa ma rog
___sau macar
incerc
___sau macar...
da, stiu, e prea putin "
Nu stiu cat am stat asa - sa fi fost ore ,sa fi fost zile...cand de-odata se intampla un miracol - de undeva din adancul sufletului am reusit sa inalt o ruga .Si-atunci mi-am dat seama ca de fapt nu sunt singura ci El este cu mine.Caldura soarelui nu ma rapusese, lacrimile nu imi secasera .M-am ridicat usor,m-am scuturat de nisip si am facut cativa pasi .Atunci am zarit oaza .Era acolo ,dar eu nu o mai vazusem. Am ajus cu greu la ea si acolo alte rugaciuni au reusit sa–mi potoleasca setea si sa ma puna pe picioare.Apoi am putut gasi si drumul catre sat .Cei de care ma pierdusem ma primira cu zambete in mijlocul lor. Nu le-am purtat pica pentru ca nu s-au intors sa ma recupereze .Nu stiu care au fost motivele lor...poate au fost ocupati ,poate nu au vazut ca lipsesc ...poate ca au vrut dar n-au stiut cum...Dar Dumnezeu m-a intarit nu pentru a ma razbuna ci pentru a-i ajuta la randul meu pe altii .
anielle, anielle, anielle. m-ai last mut. perplex. paralizat. daca zic multumesc e putin. mai mult de multumesc nu prea stiu ce si cum. eu sunt un om moale. soft(crate). tu ai o energie... o incredere... de unde? dupa cum vezi ma scoti dintr-una si ma bagi in alta:) iti asumi chestia asta?
RăspundețiȘtergereAh, incercam sa scriu cand m-ai surprins cu acel comentariu pe blogul meu .Mii de scuze ca m-am intors atat de tarziu dar dupa confirmarea ta ca nu a mai ramas nimeni prin desert si vazand ca dilema in care te lasam era mult mai placuta si usor de rezolvat,m-am dus sa ma ocup putin de ale mele ( nu de blog ci de unele foarte reale ).Nu ai pentru ce sa imi multumesti.Eu am spus doar prin ce am trecut si depinde de tine daca accepti sau nu .Mie nu imi pari deloc soft.Ma gandeam mai degraba ca esti un SO(fT)CRATE modern ,care pune problemele pe masa si nu ne da si raspunsuri ci ne mai lasa si pe noi sa le gasim;).
RăspundețiȘtergereIncepusem sa raspund la postarea despre fericire (pentru ca are un numitor comun cu aceasta )dar scrisesem deja mult,ma pierdusem in explicatii din care nici eu nu mai intelegeam nimic si tot nu reusisem sa ating subiectul .N-a fost niciodata punctul meu forte explicatia in scris .I'll be back :).
anielle - de ce scrii, de aia sunt mai surprins. atit de surprins, incit astept sa mai zici ceva. ca sa pot, la rindul meu, sa mai inventez o combinatie de cuvinte. faci tu asta pentru mine? :)
RăspundețiȘtergereAh, Softcrate , cam mare responsabilitate apasa pe umerii mei : sa scriu eu ca tu sa inventezi combinatii de cuvinte :D.Nu ma incumet .
RăspundețiȘtergereDar o sa-ti spun cum motivam eu in 2007 decizia de a-mi face blog (considerand ca la asta te-ai referit cand ai intrebat de ce scriu si nu la comentariile de pe blogul tau ) :
"Am incercat de multe ori sa tin un jurnal . Dar de fiecare data ma cuprindea o toropeala si sfarseam prin a-mi promite ca o sa scriu mai mult maine ...De data asta insa sper sa ma tin de treaba!
Nu am idei de impartasit , nu ma cred filosof , scriu doar pentru a-mi pastra impresiile.
Comentariile sunt insa binevenite".
Asadar, totul a pornit de la dorinta de a consemna ceea ce mi se intampla .De a aduna ca-ntr-o colectie –momente frumoase sau mai putin placute , ganduri si trairi .Pentru altii ele nu insemnau nimic, pentru mine insa erau foarte importante.
Nu m-am gandit insa ca o sa ajung sa am cititori care trecand prin ,,gradina "mea, pe langa faptul ca aveau aceeasi pasiune ca si mine – muzica , se regaseau in unele din stari si aveau curajul sa lase si un comentariu. Atunci ,blogul a capatat alta importanta – era confirmarea ca nu sunt singura, ca hopurile intalnite de mine fusesera trecute si de altii .A devenit o comunicare cu niste prieteni invizibili care facea bine si in unele momente te pastra pe linia de plutire. Un gand, o incurajare ,chiar si de la o persoana pe care nu o cunosti conteaza uneori. In acest sens, scriind, primeam sfaturi sau opinii ale unor persoane ,lucru care ma ajuta .Chiar si de un bobarnac decent ai nevoie cateodata ca sa revii cu picioarele pe pamant (ce s-a intamplat de curand insa pe blogul meu era o vendeta personala care nu-si avea locul acolo .De fapt, daca ar fi dupa mine, nu si-ar avea locul nicaieri ,avand in vedere ca eu n-am nici un amestec in acea poveste .Dar anonimul nu vrea sa inteleaga).
Pe de alta parte , felul in care eu alesesem sa infrunt obstacolele era acceptat de unii ori ii ajuta pe altii ceea ce imi dadea senzatia ca pot fi de un mic folos istorisind povestea mea.
Scriind, creez pe blog un loc de intalnire cu niste persoane carora ,faptul ca nu-si dezvaluie identitatea ,le inlesneste dorinta de exprimare si se simt libere sa–si impartaseasca ideile.Si e bine sa vezi situatia si prin ochii altora .
Scriind, evadez pentru putin din realitatea de care ma desprind cateodata fara a face prin asta rau nimanui .
Scriu pentru a ma elibera de idei care macina si odata asternute parca isi mai pierd din tarie si isi gasesc altfel ordinea si intelesul.Pentru ca simt nevoia sa nu tin doar pentru mine ceea ce simt si gandesc. Neasteptandu-ma sa fiu inteleasa intotdeauna .Constientizand ca modul meu de viata si de gandire nu poate fi acceptat de toti .Sperand totusi ca parerea mea poate ajuta pe cineva .Catusi de putin.
Nu stiu daca am raspuns sau nu intrebarii tale. De ce erai totusi surprins ?
anielle - pai, cum face? incepem batalia printr-o retragere? am pus olecutza de responsabilitate. dar nu e o peratie pe cord deschis... glumesc. si multumesc. si comentez.
RăspundețiȘtergerebine zici, nu suntem singuri, chiar daca uneori nu suntem nici cu cei cu care am vrea.
blogul tau este chiar foarte frumos si foarte special. daca tu l-ai facut felicitari si invidii.
e foarte frumos ca vezi si o utilitate practica a lui. eu, daca pot sa fiu sincer, nu vad. nu cred ca pot invata pe nimeni nimic. poate doar "motiva", "inspira". am pus cu ghilimele pentru ca nici in asta nu cred, si daca ar fi sa fie, ar fi probabil neinsemnat. desi, desi... da, aca ma iau dupa reactii... hm, totusi, eu sunt, cum ziceam, mai soft.
scrie, scrie si nu te astepta nici sa fii, nici sa nu fii inteleasa. fii asa cum esti tu. cine pricepe, sa mai treaca pe la tine, cine nu, sa stea acasa. cred ca fiecare avem nevoie de cite un filtru.
hm, ai raspuns intrebarii mele..., desi nu aveam neaparat o intrebare. era o invitatie la taclale.
buna oara, oricit de vag se poate raspunde, care e profesia ta? sunt doar curios, nimic altceva.
Am trecut asa ,de control prin comentarii :).
RăspundețiȘtergereStiu ca nu te-ai suparat ca nu ti-a spus cu ce ma ocup .Ar disparea tot farmecul daca as face-o .Aici nu avem profesii .Eu sunt Anielle si tu Softcrate .Si ne simtim bine asa . Au ba ?
ne "simtem" fooarte bine, pentru ca e un spatiu liber si fara complexe. in care, de exemplu, ai voie sa intrebi si ai voie sa nu raspunzi. dpmvdv distanta poate sa ramina cea pe care o consideri tu "safe". aveam o banuiala, si incercam doar sa vad daca imi mai iese chestia cu intuitul. atita tot. nu sunt "freak" ;). eu sunt fericit ca gasesti ceva de citit la mine. asta imi ajunge.
RăspundețiȘtergereAm si eu ciudateniile mele. Ma retrag in carapace cand cineva devine prea interesat de persoana mea.Revin cand imi dau seama ca nu e(ra) nici un "pericol":).
RăspundețiȘtergereP.S. Anonimul meu deghizat in Anielle te tot viziteaza. Se pare ca si lui ii cam place blogul tau ;).
nu e nici o ciudatenie. e un drept. il respect in totalitate. desi nu am cum sa iti demonstrez asta, sunt pasnic. dar e doar un cuvint, nu te baza pe el...
RăspundețiȘtergerede unde stii ca ma tot viziteaza? cum vezi asta? nu ca as avea o problema. sunt doar curios.
Am sitemeter .Si ce e cu aceasta curiozitate ?Esti geaman cumva ?:)
RăspundețiȘtergerecam. e de rau?
RăspundețiȘtergereEsti prins cum am fost si eu.M-am trezit dupa o intalnire.Asa ca nu-i sunt necunoscut.I-am imprumutat pseudonimul pt. a o convinge sa nu mai foloseasca numele meu pe blog.O rugasem deja la telefon sa renunte si nu am avut ecou.
RăspundețiȘtergereRamai la himera virtuala, caci realitatea e pt.oricine disponibila si dezamagitoare.